tabaceala
TĂBĂCEÁLĂ, tăbăceli, s. f. Argăseală. – Tăbăci + suf. -eală.
TĂBĂCEÁLĂ, tăbăceli, s.f. Tăbăcire. – Tăbăci + suf. -eală.
TĂBĂCEÁLĂ s. v. tăbăcire.
tăbăceálă s. f., g.-d. art. tăbăcélii; pl. tăbăcéli
TĂBĂCEÁLĂ, tăbăceli, s. f. Argăseală. – Tăbăci + suf. -eală.
TĂBĂCEÁLĂ, tăbăceli, s.f. Tăbăcire. – Tăbăci + suf. -eală.
TĂBĂCEÁLĂ s. v. tăbăcire.
tăbăceálă s. f., g.-d. art. tăbăcélii; pl. tăbăcéli
Copyright (C) 2004-2008 DEX online. Copierea definitiilor este permisa sub licenta GPL, cu conditia pastrarii acestei note.