DEXOnline

Dictionar Explicativ al Limbii Romane


Cauta un cuvant:

pastra

Ads by Google:

PĂSTRÁ, păstrez, vb. I. Tranz. 1. A ţine la loc sigur, păzind cu grijă, a pune bine; a ţine în bună stare, a avea grijă, a pune bine; a ţine în bună stare, a avea grijă de...; a ţine în posesiunea sa. ♦ Spec. A conserva alimentele în bună stare, ferindu-le de alterare. ♦ A respecta, a nu călca, a nu viola (legi, norme de conduită, angajamente etc.) 2. A menţine, a face să dureze. ♢ Loc. vb. A păstra tăcere(a) = a tăcea; a nu se destăinui. ♢ Expr. A (-şi) păstra calmul (sau sângele rece) = a rămâne calm. A păstra amintirea (cuiva sau a ceva) sau a păstra (pe cineva sau ceva) în amintire (sau în inimă, în minte, în suflet) = a) a nu uita niciodată (pe cineva sau ceva); b) a oglindi, a reflecta (ceva din trecut). ♦ Refl. A rămâne, a se menţine. 3. A nu divulga, a nu destăinui (secrete, taine etc.). 4. A pune ceva deoparte, a-şi rezerva pentru altă ocazie sau pentru un anumit scop. – Din bg. pastrja.

A (se) păstra ≠ a (se) schimba

PĂSTRÁ vb. 1. (înv.) a scuti. (A ~ un bun ce i-a fost încredinţat.) 2. a (se) conserva, a (se) menţine, a (se) ţine. (A ~ ceva în bună stare.) 3. v. conserva. 4. a ţine. (Unde ~ peria de haine?) 5. v. dura. 6. v. reţine. 7. v. menaja. 8. v. menţine. 9. v. dăinui. 10. v. perpetua. 11. a purta, a reţine. (~ în suflet icoana copilăriei.) 12. v. opri. 13. v. opri. 14. v. ţine.

păstrá vb., ind. prez. 1 sg. păstréz, 3 sg. şi pl. păstreáză

A PĂSTR//Á ~éz tranz. 1) A feri de stricăciune; a ţine neschimbat. ~ hainele. ~ fructele. 2) A face să se păstreze. ♢ A-şi ~ calmul (sau sângele rece) a continua să fie calm; a rămâne liniştit. ~ amintirea (cuiva sau a ceva) a nu da uitării (pe cineva sau ceva); a ţine minte (pe cineva sau ceva). 3) (secrete, taine etc.) A ţine în ascuns; a nu face cunoscut cuiva. 4) (locuri, bilete etc.) A lăsa în rezervă (cu destinaţie specială); a rezerva; a reţine. /<bulg. pastrja

A SE PĂSTR//Á mă ~éz intranz. A rămâne neschimbat (în timp); a se conserva; a se menţine. Obiceiurile s-au ~at. /<bulg. pastrja

pástra s.f. (reg.) tabinet.

păstrá (-réz, -át), vb. – 1. A ţine, a se îngriji de ... – 2. A conserva, a reţine. – 3. A rezerva, a depozita. – Mr. spăstrescu, spăstrire, megl. păstrés, păstriri. Ngr. παστρεύω „a curăţa“, din πάστρα „curăţenie“ (Meyer 3231; Tiktin), cf. alb. pastroń „a curăţa“ (Philippide, II, 726). Semantismul nu este clar; poate trebuie să fie admisă o confuzie a lui παστρεύω „a curăţa“ cu παστώνω „a săra, a conserva“. Der. din lat. *parsitare (REW 6255) nu pare posibilă, cf. Rosetti, I, 161. Der. păstru, s.n. (conservare; economisire); păstrător, adj. (care păstrează). Bg. pastrja „a păstra“, pastrenije „conservare“ par să provină din rom. (Candrea, Elemente, 408; Capidan, Raporturile, 233).


Trimite cuvantul pe Yahoo Messenger unui prieten