pacienta
PACIÉNŢĂ, pacienţe, s.f. (Livr.) Răbdare, calm; îngăduinţă. [Pr.: -ci-en-] – Din lat. patientia, fr. patience, it. pacienza.
Pacienţă ≠ impacienţă
PACIÉNŢĂ s. v. răbdare.
paciénţă s. f. (sil. -ci-en-), g.-d. art. paciénţei
PACIÉNŢĂ f. livr. Caracter pacient; răbdare. [Sil. ci-en-] /<lat. patientia, fr. patience
PACIÉNŢĂ s.f. Răbdare. [Var. paţienţă s.f. / < lat. patientia, cf. it. pazienza, fr. patience].
PACIÉNT-Ă 1. s.m. şi f. Persoană tratată de un medic. Pacienţii doctorului Ionescu. 2. adj. Răbdător.
PACIÉNŢĂ s. f. răbdare; îngăduinţă. (< lat. patientia, fr. patience, it. pacienza)
paciénţă (-ţe), s.f. – Răbdare. Lat. patientia (sec. XIX). Este dubletul lui pasenţă (var. pasienţă, pasianţ, înv. pasians), s.f. (combinare a cărţilor de joc pentru a vedea dacă se împlineşte o dorinţă a jucătorului sau a altei persoane). – Der. (din fr.) pacient, s.m.; impacient, adj.; impacienţă, s.f.; impacienta, vb. refl. (a se nelinişti).