cioata
CIOÁTĂ s.f. v. ciot.
cioátă (buturugă, nod de arbore) s. f. (sil. cioa-), g.-d. art. cioátei; pl. cioáte
CIOÁTĂ s.f. v. ciot.
cioátă (buturugă, nod de arbore) s. f. (sil. cioa-), g.-d. art. cioátei; pl. cioáte
Copyright (C) 2004-2011 DEX online. Copierea definitiilor este permisa sub licenta GPL, cu conditia pastrarii acestei note. dexonline.ro