cinabru
CINÁBRU s.n. Sulfură naturală de mercur, de culoare roşie, folosită mai ales la prepararea vopselelor. – Din fr. cinabre.
CINÁBRU s. v. vermillon.
CINÁBRU s. n. 1. sulfură naturală de mercur, roşie. 2. culoare roşie-închisă. (< fr. cinabre)
cinábru s. n. (sil. -bru), art. cinábrul
CINÁBRU n. 1) chim. Sulfură naturală de mercur sau de antimoniu, de culoare roşie, întrebuinţată la prepararea vopselelor; vermillon. 2) Colorant roşu, întrebuinţat în pictură şi în medicină; chinovar. /<fr. cinabre
CINÁBRU s.n. Sulfură naturală de mercur, de culoare roşie. ♦ Culoare roşie-închisă. [< it. cinabro, cf. fr. cinabre].