cil
CIL cili, s.m. Prelungire protoplasmatică mobilă în formă de fire subţiri, a unor bacterii, a unor infuzori, a unor alge şi a unor celule animale, care serveşte de obicei la locomoţie şi la deplasarea secreţiilor în organism. – Din fr. cil.
CÍL s. m. 1. prelungire protoplasmatică filiformă mobilă la unele bacterii, alge, infuzori sau la unele celule din corpul metazoarelor, cu funcţii diferite. 2. păr al pleoapei. (< fr. cil, lat. cilium, geană)
cil s. m., pl. cili
CIL ~i m. (la bacterii, infuzorii, alge etc.) Formaţie filiformă mobilă care serveşte la deplasarea sau la vehicularea unor secreţii. ~ vibratil. /<fr. cil
CIL s.m. 1. Prelungire protoplasmatică filiformă a celulelor (la unele bacterii, la infuzori), având diferite funcţii. 2. Păr al pleoapei. [< fr. cil, cf. lat. cilium].
cil adj. m. (reg., înv.; despre cai) în trei peri; gri.