ciclic
CÍCLIC, -Ă, ciclici, -e, adj. 1. Care se desfăşoară în cicluri sau aparţine unui ciclu; periodic. ♦ (Despre lucrări muzicale, artistice) Care este alcătuit din mai multe părţi independente. ♦ (Despre compuse chimice) Care are catenele în formă de ciclu (2). 2. (Bot.; despre flori) La care toate elementele sunt dispuse în verticil. – Din fr. cyclique.
CÍCLIC adj. periodic. (Fenomen ~.)
CÍCLIC, -Ă I. adj. 1. care se desfăşoară în cicluri; periodic. ♢ (despre compoziţii muzicale) alcătuit din mai multe părţi independente. 2. (despre flori) toate elementele dispuse în verticil. 3. (despre compuşi chimici) care are catenele închise în ciclu. II. s. n. (cinem.) suită de desene, fazele unei mişcări care, funcţional, se repetă. (< fr. cyclique, gr. kyklikos)
cíclic adj. m. (sil. -clic), pl. cíclici; f. sg. cíclică, pl. cíclice
CÍCLI//C ~că (~ci, ~ce) 1) Care se produce în ciclu; cu proprietatea de a se realiza la intervale regulate; periodic. Criză ~că. 2) (despre compuşi chimici) Care este constituit din molecule ce formează un ciclu închis. 3) (despre opere muzicale sau literare) Care conţine câteva părţi independente. /<fr. cyclique
CÍCLIC, -Ă adj. 1. Care se desfăşoară în cicluri, care aparţine unui ciclu; periodic. ♦ (Despre o compoziţie muzicală) Alcătuit din mai multe părţi independente. 2. (Despre flori) La care toate elementele sunt dispuse în verticil. [< fr. cyclique, cf. lat. cyclicus, gr. kyklos – cerc].