cichirgiu
CICHIRGÍU, cichirgii, s.m. (Înv.) Cofetar; cel care ducea tăvile cu dulceaţă la curtea domnească. – Din tc. şeker-ci.
CICHIRGÍU s. v. cofetar.
cichirgíu s. m., art. cichirgíul; pl. cichirgíi, art. cichirgíii
cichirgíu (-íi), s.m. – Cofetar. Tc. şekerci. Sec. XVIII, înv.