chitra
CHÍTRĂ, chitre, s.f. Fructul chitrului, cu aspectul unei lămâi mari, din care se poate face dulceaţă. – Din ngr. kítra (pl. lui kitron).
chítră s. f. (sil. -tră), g.-d. art. chítrei; pl. chítre
CHÍTR//Ă ~e f. Fructul chitrului din care se face dulceaţă. /Din chitru