chitara
CHITÁRĂ, chitare, s.f. Instrument muzical cu coarde, care emite sunete prin ciupire sau lovire cu degetele. ♢ Chitară electrică = chitară fără cutie de rezonanţă, prevăzută cu un transductor care transformă vibraţiile coardelor în tensiuni alternative de audiofrecvenţă amplificate prin mijloace electronice. [Var.: ghitáră s.f.] – Din it. chitarra.
CHITÁRĂ s. f. intrument muzical cu şase coarde, acţionat prin ciupire sau lovire cu degetele. (< it. chitarra)
chitáră s. f., g.-d. art. chitárei; pl. chitáre
CHITÁR//Ă ~e f. Instrument muzical cu coarde, care emite sunete prin lovire sau ciupire cu degetele. [G.-D. chitarei] /<it. chitarra
CHITÁRĂ s.f. Instrument muzical cu şase coarde, care emite sunete prin ciupirea sau lovirea acestora cu degetele. [Var. ghitară s.f. / < it. chitarra].
chitara bass se imparte in chitara bass electrica care are 4, 5, 6, 7 sau chiar my multe corzi si chitara bass acustica care este foarte rar intalnita si care costa mai mult. Chitara bass avand griful mai mare are automat si sunet mai gros deoarece atunci cand coarda este mai mare sunetul este mai gros. La chitara bass se canta mai tot timpul cu degetele libere. Dar se canta si cu pana.