chilipirgiu
CHILIPIRGÍU, chilipirgii, s.m. (Peior.) Bărbat care umblă după chilipiruri. – Din tc. kelepirci.
CHILIPIRGÍU s. pleşcar, pomanagiu, (rar) pleşcaş. (Nu e decât un ~ neruşinat.)
chilipirgíu s. m., art. chilipirgíul; pl. chilipirgíi, art. chilipirgíii
CHILIPIRGÍ//U ~i m. Persoană care umblă după chilipiruri. /<turc. kelepirci