chici
chici, chíciuri, s.n. (reg.) 1. coapsă, şold. 2. pădure din care se taie nuiele. 3. grind cu vegetaţie de sălcii şi arini; vârf de ostrov; prag.
chíci (-uri), s.n. – Tufiş, desiş, hăţiş. Sl. kiće „crengi“ (DAR). Cuvînt rar, de la care pare a deriva chichiriş, s.n. (Banat, pădure, hăţiş) pe care DAR preferă să-l pună în legătură cu mag. tekerős „noduros“.
chíci (-uri), s.n. – Tufiş, desiş, hăţiş. Sl. kiće „crengi“ (DAR). Cuvînt rar, de la care pare a deriva chichiriş, s.n. (Banat, pădure, hăţiş) pe care DAR preferă să-l pună în legătură cu mag. tekerős „noduros“.
chíci (-uri), s.n. – Tufiş, desiş, hăţiş. Sl. kiće „crengi“ (DAR). Cuvînt rar, de la care pare a deriva chichiriş, s.n. (Banat, pădure, hăţiş) pe care DAR preferă să-l pună în legătură cu mag. tekerős „noduros“.