chichion
CHICHIÓN, chichioane, s.n. (Reg.) Întâmplare neplăcută; încurcătură, necaz, bucluc. [Pr.: -chi-on] – Din ngr. kikeón.
CHICHIÓN s. v. belea, bucluc, dandana, încurcătură, năpastă, neajuns, necaz, nemulţumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, pacoste, pocinog, rău, supărare.
chichión s. n. (sil. -chi-on), pl. chichioáne
CHICHI//ÓN ~oáne n. rar Situaţie complicată şi neplăcută; necaz. [Sil. chi-chi-on] /<ngr. kikeón
chichión (-oáne), s.n. – Încurcătură, necaz, dificultate. Ngr. ϰυϰεών „confuzie“ (Scriban, Arhiva, 1914, p. 132; Bogrea, Dacor., I, 262; Gáldi 163).