chichineata
CHICHINEÁŢĂ, chichineţe, s.f. (Fam.) Casă sau cameră mică, sărăcăcioasă. – Et. nec.
chichineáţă s. f., g.-d. art. chichinéţei; pl. chichinéţe
CHICHIN//EÁŢĂ ~éţe f. pop. Casă mică şi sărăcăcioasă. [Sil. -nea-ţă] /cf. coteneaţă
chichineáţă, chichinéţe, s.f. (pop.) 1. lucru mic, neînsemnat, de nimic. 2. casă mică, întunecoasă, tupilată; bordei, bujdă, bojdeucă, bujdelă, cocioabă, chiţimie. 3. opaiţ.