chersin
CHERSÍN, chersine, s.n. (Reg.) Albie adâncă, largă şi scurtă, întrebuinţată de obicei pentru a frământa aluatul de pâine. – Et. nec.
chersín s. n., pl. chersíne
CHERSÍN ~e n. pop. Covată mică în care se frământă aluatul pentru pâine. /<turc. kersene
chersín (-ne), s.n. – Găleată, vas de lemn, pentru scos apă. – Var. chersîn. Tc. (per.) kersené „farfurie pentru pîine“ (Bogrea, Dacor., III, 729; Scriban). Cihac, II, 48, sugera pol. krzynow „strachină“. În Mold. şi Dobr.