cherestegiu
CHERESTEGÍU, cherestegii, s.m. Negustor de cherestea; persoană care lucrează cherestea. [Var.: chiristigíu s.m.] – Din tc. keresteci.
cherestegíu s. m., art. cherestegíul; pl. cherestegíi, art. cherestegíii
CHERESTEGÍ//U ~i m. 1) Muncitor specializat în prelucrarea cherestelei. 2) înv. Negustor de cherestea. /<turc. keresteci