chelfani
CHELFĂNÍ, chelfănesc, vb. IV. Tranz. (Pop. şi fam.) A bate tare pe cineva. – Et. nec.
CHELFĂNÍ vb. v. atinge, bate, lovi.
chelfăní vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. chelfănésc, imperf. 3 sg. chelfăneá; conj. prez. 3 sg. şi pl. chelfăneáscă
A CHELFĂN//Í ~ésc tranz. 1) pop. A bate tare; a aghesmui. 2) fig. A mustra cu asprime. /Orig. nec.