chelemet
chelemét, cheleméturi, s.n. (reg., înv.) prietenie, relaţie, legătură.
chelemét (-turi), s.n. – Raport, relaţie. Tc. kelimet „discurs“ (Şeineanu, II, 105; Lokotsch 1035). Sec. XIX, rar.
chelemét, cheleméturi, s.n. (reg., înv.) prietenie, relaţie, legătură.
chelemét (-turi), s.n. – Raport, relaţie. Tc. kelimet „discurs“ (Şeineanu, II, 105; Lokotsch 1035). Sec. XIX, rar.
Copyright (C) 2004-2011 DEX online. Copierea definitiilor este permisa sub licenta GPL, cu conditia pastrarii acestei note. dexonline.ro