ceuca
CÉUCĂ, ceuce, s.f. (Zool.) Stăncuţă. – Din bg., scr. čavka.
CÉUCĂ s. v. stăncuţă.
céucă s. f. (sil. ceu-), g.-d. art. céucii; pl. ceuci
CÉU//CĂ ~ci f. Pasăre de talie mică, cu ciocul scurt, puţin curbat, cu coadă lungă şi cu penaj negru-cenuşiu; stancă. [Sil. ceu-că] /<bulg., sb. ţavka