cestalalt
CÉSTĂLALT, CEÁSTĂLALTĂ, ceştilalţi, cestelalte, pron. dem. (Rar) Acela care (din doi sau din două grupuri) este mai în apropierea noastră; ăstălalt. – Cest + alalt (înv. „celălalt“).
CÉSTĂLALT pron., adj. (pop.) ăstălalt, (reg.) istalalt. (~ era mai înalt; omul ~.)
céstălalt pr. m., adj. m., g.-d. céstuilalt, pl. céştilalţi, g.-d. céstorlalţi; f. sg. ceástălaltă, g.-d. césteilalte, pl. céstelalte, g.-d. céstorlalte