cercare
CERCÁRE, cercări, s.f. (Pop.) Acţiunea de a (se) cerca şi rezultatul ei. 1. Cercetare, investigaţie. 2. Încercare, experienţă. ♦ Probă. 3. Suferinţă, durere; nenorocire. – V. cerca.
CERCÁRE s. v. analizare, analiză, cercetare, chin, durere, examen, examinare, expe-rienţă, experiment, investigare, inves-tigaţie, încercare, patimă, păs, pătimire, probare, probă, studiere, studiu, sufe-rinţă, verificare.