casoaie
CĂSOÁIE, căsoaie, s.f. 1. Augmentativ al lui casă1 (1). ♦ Baracă (de lemn) unde se adăpostesc muncitorii care lucrează la câmp sau la pădure. 2. Cămară în care se ţin, la ţară, lucruri de gospodărie. 3. Element de construcţie în formă de cutie (fără funduri sau cu un singur fund), confecţionat din grinzi de lemn sau de beton prefabricat, care se umple cu piatră, cu pământ etc. şi care se aşază în albie sau pe malul unei ape în scopul executării unui baraj, a unui dig etc. [Var.: căsói s.n.] – Casă + suf. -oaie.
căsoáie s. f., art. căsoáia, g.-d. art. căsoáiei; pl. căsoáie
CĂSOÁIE ~ f. (augmentativ de la casă) Construcţie auxiliară într-o curte ţărănească, în care se ţin lucrurile de gospodărie. [G.-D. căsoaiei; Sil. -soa-ie] /casă + suf. ~oaie