casatoresc
CĂSĂTORÉSC, -EÁSCĂ, căsătoreşti, adj. (Rar) De căsătorie, privitor la căsătorie. – Căsător (înv. „soţ“ < casă1 + suf. -ător) + suf. -esc.
CĂSĂTORÉSC adj. v. casnic, conjugal, matri-monial.
căsătorésc adj. m., f. căsătoreáscă; pl. m. şi f. căsătoréşti