carutas
CĂRUŢÁŞ, căruţaşi, s.m. Persoană care transportă cu căruţa marfă sau persoane; cărăuş, harabagiu, cărucer. – Căruţă + suf. -aş.
CĂRUŢÁŞ s. v. cărăuş.
căruţáş s. m., pl. căruţáşi
CĂRUŢÁŞ ~i m. Persoană care transportă cu căruţa pasageri sau greutăţi; cărăuş. /caruţă + suf. ~aş