cartoteca
CARTOTÉCĂ, cartoteci, s.f. Totalitatea fişelor de evidenţă care cuprind date privitoare la materialele sau la persoanele dintr-o instituţie, orânduite după anumite criterii; cartonieră. ♦ Cutie sau dulap în care se păstrează fişe clasate după anumite norme. – Din germ. Kartothek, rus. kartoteka.
CARTOTÉCĂ s. (rar) cartonieră. (O ~ cu fişe documentare.)
cartotécă s. f., g.-d. art. cartotécii; pl. cartotéci
CARTOTÉ//CĂ ~ci f. 1) Totalitate de fişe sistematizate şi clasificate după anumite criterii; fişier. A completa ~ca. 2) Dulap cu lădiţe speciale unde se păstrează fişele; fişier. /<germ. Kartothek, rus. kartoteka
CARTOTÉCĂ s. f. totalitatea fişelor de evidenţă la personalul sau materialele dintr-o întreprindere ori instituţie. ♢ cutie, dulap unde se păstrează fişe; cartonieră. (< fr. cartothèque, germ. Kartothek, rus. kartoteka)
CARTOTÉCĂ s.f. Totalitatea fişelor care cuprind date cu privire la evidenţa personalului sau a materialelor dintr-o întreprindere, dintr-o instituţie. ♦ Cutie, dulap unde se păstrează fişe; cartonieră. V. fişier. [Cf. germ. Kartothek, cf. fr. cartothèque].