cartitor
CÂRTITÓR, -OÁRE, cârtitori, -oare, adj. (Pop.) Care cârteşte, care se arată mereu nemulţumit, care bombăneşte necontenit. – Cârti + suf. -tor.
CÂRTITÓR adj., s. v. cârcotaş, şicanator.
cârtitór adj. m., pl. cârtitóri; f. sg. şi pl. cârtitoáre