cartita
CẤRTIŢĂ, cârtiţe, s.f. Mic mamifer insectivor, cu ochi mici acoperiţi de o membrană, cu blană neagră, cu labele anterioare adaptate la săpat, care trăieşte în galerii subterane; sobol (Talpa euripaea). - Din bg. kărtica, scr. krtica.
CÂRTIŢĂ s. v. farcin, morvă, morvă cutanată, răpciugă, scrofulă, scrofuloză.
CÂRTIŢĂ s. (ZOOL.; Talpa europaea) sobol, (reg.) mitorlan, orb, orbeţ, şoarece-chior, (Ban. şi Transilv.) muşuroi, (Ban., Transilv. şi Munt.) şomâc.
cârtiţă s. f., g.-d. art. cârtiţei; pl. cârtiţe
CÂRTIŢ//Ă ~e f. Mamifer insectivor de talie mică, cu blană neagră preţioasă, cu ochii ascunşi sub o membrană şi labele anterioare adaptate la săpat, care trăieşte în pământ; sobol. [G.-D. cârtiţei] /<bulg. cărtica, sb. krtica