cartare
CARTÁRE, cartări, s.f. 1. Acţiunea de a carta şi rezultatul ei. 2. Urmărire pe teren şi transpunere, prin semne şi prin culori convenţionale, pe hărţi topografice, a răspândirii şi a caracterelor diferitelor elemente din natură (roci, formaţiuni geologice, ape, soluri, animale etc.) – V. carta.
cartáre s. f., g.-d. art. cartării; pl. cartări
CARTÁRE s.f. Acţiunea de a carta şi rezultatul ei; (spec.) serviciu poştal unde se cartează scrisori. [< carta].