caroia
CAROIÁ, caroiez, vb. I. Tranz. A aplica un caroiaj pe o hartă topografică, pe un plan etc. [Pr.: -ro-ia] – Din fr. carroyer.
caroiá vb., ind. prez. 1 sg. caroiéz, 3 sg. şi pl. caroiáză
CAROIÁ vb. intr. a aplica un caroiaj pe hartă. (< fr. carroyer)
CAROIÁ vb. I. intr. A aplica un caroiaj pe o hartă. [Pron. -ro-ia. / < fr. carroyer].