carmuitor
CÂRMUITÓR, -OÁRE, cârmuitori, -oare, s.m. şi f. Persoană care conduce, administrează o instituţie, care guvernează un stat etc. [Pr.: -mu-i-] – Cârmui + suf. -tor.
CÂRMUITÓR s., adj. 1. s. v. conducător. 2. s. v. domnitor. 3. s. v. guvernator. 4. s., adj. v. guvernant. 5. adj. v. guvernamental.
cârmuitór s. m. (sil. -mu-i-), pl. cârmuitóri
CÂRMUÍT//OR ~oáre (~óri, ~oáre) m. şi f. Persoană care cârmuieşte. [Sil. -mu-i-] /a cârmui + suf. ~tor