carent
CARÉNT, -Ă, carenţi, -te, adj. (Rar) Cu lipsuri. – De la carenţă.
carént adj. m., pl. carénţi; f. sg. caréntă, pl. carénte
CARÉN//T ~tă (~ţi, ~te) rar Care ţine de carenţă; propriu carenţei. /Din carenţă
CARÉNT, -Ă, carenţi, -te, adj. (Rar) Cu lipsuri. – De la carenţă.
carént adj. m., pl. carénţi; f. sg. caréntă, pl. carénte
CARÉN//T ~tă (~ţi, ~te) rar Care ţine de carenţă; propriu carenţei. /Din carenţă
Copyright (C) 2004-2011 DEX online. Copierea definitiilor este permisa sub licenta GPL, cu conditia pastrarii acestei note. dexonline.ro