cardasie
CĂRDĂŞÍE s.f. v. cârdăşie.
CÂRDĂŞÍE, cârdăşii, s.f. Întovărăşire cu scopuri condamnabile. [Var.: cărdăşíe s.f.] – Cardaş (Înv. „tovarăş“ < tc.) + suf. -ie.
CÂRDĂŞÍE s. v. bandă.
cărdăşíe v. cârdăşie
cârdăşíe/cărdăşíe s. f., art. cârdăşía/cărdăşía, g.-d. art. cârdăşíei/cărdăşíei; pl. cârdăşíi/cărdăşíi, art. cârdăşíile/cărdăşíile
CÂRDĂŞÍ//E ~i f. Întovărăşire în scopuri condamnabile. [G.-D. cârdăşiei] /<turc. cardaş + suf. ~ie