card
CÂRD, cârduri, s.n. 1. Grup mare de animale mamifere, de păsări, de peşti de acelaşi fel, care se află împreună. 2. (De obicei peior.) Ceată (mare) de oameni. ♢ Expr. A se pune (sau a intra) în cârd cu cineva = a se asocia, a se întovărăşi cu cineva (în vederea unor acţiuni reprobabile). 3. (Fam.) Mulţime, şir (de ani, de zile). ♢ Loc. adv. De (la) un cârd de vreme = de un timp încoace. Un cârd de ani = foarte mulţi ani. – Din scr. krd.
CÂRD s. v. cireadă, grămadă, mulţime, şir, turmă.
CÂRD s. 1. v. ciopor. 2. v. stol. 3. v. ceată.
card s. n., pl. cárduri
cârd s. n., pl. cârduri
CÂRD ~uri n. 1) Grup mare de animale (de păsări, de peşti) de acelaşi fel care umblă împreună. 2) Grup de oameni adunaţi la un loc sau care merg împreună; ceată; droaie. ♢ A intra (sau a se pune) în ~ cu cineva a se întovărăşi cu cineva. 3) Timp nedelimitat; multă vreme. De un ~ de ani. /<sb. krd
-CÁRD2 elem. cardi(o)-.
CARD1 s. n. tip de cartelă magnetică prin care se pot face plăţi cu mijloace electronice. (< engl. card)
-CARD Element secund de compunere savantă cu semnificaţia „(în legătură cu) inima, cord“. [< fr. -carde].
CARD, carduri, s.n. Instrument bancar de forma unei cartele magnetice prin care clienţii au acces la contul propriu, atunci când utilizează bancomatul; carte de credit; carte de debit; cartelă. – Din engl. card.