carcera
CÁRCERĂ, carcere, s.f. Încăpere mică şi întunecoasă, folosită în trecut în închisori, cazărmi şi în şcoli pentru detenţiunea temporară a unei persoane pedepsite. – Din lat. carcer, it. carcere.
cárceră s. f., g.-d. art. cárcerei; pl. cárcere
CÁRCER//Ă ~e f. (în închisori, cazărmi etc.) Încăpere folosită pentru izolarea temporară a unei persoane sub regim aspru. [G.-D. carcerei] /<lat. carcer, it. carcere
CÁRCERĂ s. f. încăpere mică şi întunecoasă în închisori, cazărmi şi şcoli, în trecut, pentru detenţie temporară, sub un regim aspru, a celor pedepsiţi. (< lat. carcer, it. carcere)
CÁRCERĂ s.f. Încăpere în închisori, folosită pentru închiderea unui deţinut sub un regim aspru. ♦ (Ieşit din uz) Încăpere (în forma şi de mărimea unui dulap) unde se închideau militarii şi elevii pedepsiţi în cazărmi şi în şcoli. [< lat. carcer, cf. it. carcere].
cárceră (-re), s.f. – Temniţă. It. carcera. – Der. încarcera, vb. (a întemniţa).