carbonil
CARBONÍL, carbonili, s.m. 1. Combinaţie a oxidului de carbon cu unele metale grele. 2. (Chim.) Grupare funcţională bivalentă conţinută în moleculele aldehidelor şi cetonelor. – Din fr. carbonyle.
carboníl s. m., pl. carboníli
CARBONÍL s. m. 1. grupare funcţională bivalentă, în moleculele aldehidelor şi ale cetonelor. 2. combinaţie a oxidului de carbon cu alte metale grele. (< fr. carbonyle)
CARBONÍL s.m. 1. Grupare funcţională bivalentă, prezentă în moleculele aldehidelor şi ale cetonelor. 2. Nume dat combinaţiilor oxidului de carbon cu unele metale grele. [< fr. carbonyle].