cararusa
CĂRĂRÚŞĂ, cărăruşe, s.f. Cărăruie. – Cărare + suf. -uşă.
CĂRĂRÚŞĂ s. v. potecuţă.
cărărúşă s. f., art. cărărúşa, g.-d. art. cărărúşei; pl. cărărúşe
CĂRĂRÚŞĂ, cărăruşe, s.f. Cărăruie. – Cărare + suf. -uşă.
CĂRĂRÚŞĂ s. v. potecuţă.
cărărúşă s. f., art. cărărúşa, g.-d. art. cărărúşei; pl. cărărúşe
Copyright (C) 2004-2011 DEX online. Copierea definitiilor este permisa sub licenta GPL, cu conditia pastrarii acestei note. dexonline.ro