capucin
CAPUCÍN, -Ă, capucini, -e, adj. (Despre călugări; adesea substantivat) Care face parte dintr-o ramură a Ordinului franciscan. – Din it. cappuccino.
capucín adj. m., s. m., pl. capucíni; f. sg. capucínă, pl. capucíne
CAPUCÍN ~ă (~i, ~e) şi substantival (în biserica catolică) Care ţine de ordinul călugărilor franciscani. /<it. cappuccino
CAPUCÍN, -Ă s. m. f. 1. călugăr catolic dintr-unul dintre ordinele franciscane. 2. maimuţă din America, cu barbă lungă. (< fr. capucin, it. cappuccino)
CAPUCÍN, -Ă s.m. şi f. Călugăr catolic dintr-unul dintre ordinele franciscane. [< fr. capucin, cf. it. cappucino – purtător de glugă].
capucín (-ni), s.m. – Călugăr dintr-o ramură a ordinului franciscan. – Var. capuţin. Fr. capucin. Var. corespunde pronunţării germ. – Der. capucină, s.f. (călţunaş, Tropelum maius); capuţiner, s.n. (cafea cu puţin lapte), din germ. Kapuziner.