capsator
CAPSATÓR, capsatoare, s.n. Dispozitiv de birou folosit pentru prinderea foilor de hârtie cu ajutorul capselor. – Capsa + suf. -tor.
capsatór s. m., pl. capsatóri
capsatór s. n., pl. capsatoáre
CAPSAT//ÓR ~oáre n. Dispozitiv de birou folosit pentru capsarea hârtiilor. /a capsa + suf. ~tor
CAPSATÓR s.n. Instrument pentru capsarea hârtiilor. ♦ Dispozitiv folosit în legătoria manuală pentru turtirea şi fixarea ineluşelor de metal ale albumelor, ale placardelor etc. [< capsa + -tor].
CAPSATÓR, -OÁRE I. s. m. f. muncitor specializat în capsarea lăzilor şi a tapiţeriei de mobilă. II. s. n. instrument pentru capsarea hârtiilor. ♢ dispozitiv în legătoria manuală pentru turtirea şi fixarea ineluşelor de metal ale albumelor etc. (< capsa + -tor)