capotel
CAPOŢÉL, capoţele, s.n. Diminutiv al lui capot2. – Capot2 + suf. -el.
CAPOŢÉL s. v. scurteicuţă.
capoţél s. n., pl. capoţéle
CAPOŢÉL, capoţele, s.n. Diminutiv al lui capot2. – Capot2 + suf. -el.
CAPOŢÉL s. v. scurteicuţă.
capoţél s. n., pl. capoţéle
Copyright (C) 2004-2011 DEX online. Copierea definitiilor este permisa sub licenta GPL, cu conditia pastrarii acestei note. dexonline.ro