capetel
CĂPEŢÉL, căpeţele, s.n. 1. Bucăţică mică (din ceva). 2. Colac rotund care se duce la biserică la slujbele pentru pomenirea morţilor. – Lat. capitellum.
căpeţél s. n., pl. căpeţéle
CĂPEŢÉL ~é n. 1) Bucată mică din ceva; capăt. 2) Colac mare care se duce la biserică pentru pomenirea morţilor. /<lat. capitellum