cantilena
CANTILÉNĂ, cantilene, s.f. 1. Cântec liric sau epic. 2. Melodie gravă, sentimentală, care se execută tărăgănat. – Din it. cantilena, fr. cantilène.
cantilénă s. f., g.-d. art. cantilénei; pl. cantiléne
CANTILÉN//Ă ~e f. 1) (în evul mediu) Piesă muzicală cu subiect sentimental şi grav. 2) Compoziţie muzicală simplă cu ritm uniform. /<it. cantilena, fr. cantilene
CANTILÉNĂ s. f. 1. cântec liric sau epic cu caracter grav sau sentimental. 2. melodie gravă, sentimentală, cu caracter cantabil, liric. (< it. cantilena, fr. cantilène)
CANTILÉNĂ s.f. 1. Compoziţie muzicală simplă cu ritm uniform. 2. (Lit.) Poem epico-liric, cu subiect grav şi sentimental. [< it. cantilena, cf. fr. cantilène].