canonizare
CANONIZÁRE, canonizări, s.f. Faptul de a canoniza. – V. canoniza.
CANONIZÁRE s. v. sfinţire.
canonizáre s. f., g.-d. art. canonizării; pl. canonizări
CANONIZÁRE s.f. Faptul de a canoniza. [< canoniza].
CANONIZÁRE, canonizări, s.f. Faptul de a canoniza. – V. canoniza.
CANONIZÁRE s. v. sfinţire.
canonizáre s. f., g.-d. art. canonizării; pl. canonizări
CANONIZÁRE s.f. Faptul de a canoniza. [< canoniza].
Copyright (C) 2004-2011 DEX online. Copierea definitiilor este permisa sub licenta GPL, cu conditia pastrarii acestei note. dexonline.ro