canoniza
CANONIZÁ, canonizez, vb. I. Tranz. A aşeza, a pune, a trece o persoană decedată în rândul sfinţilor. – Din fr. canoniser, lat. canonizare.
CANONIZÁ vb. v. sfinţi.
canonizá vb., ind. prez. 1 sg. canonizéz, 3 sg. şi pl. canonizeáză
A CANONIZ//Á ~éz tranz. rel. (persoane decedate) A trece în rândul sfinţilor; a ridica la rang de sfânt; a sfinţi; a sanctifica; a sacraliza. /<fr. canoniser, lat. canonisare
CANONIZÁ vb. tr. 1. a trece pe cineva în rândul sfinţilor. 2. a institui ca regulă, a considera sacru. (<fr. canoniser, lat. canonizare)
CANONIZÁ vb. I. tr. A pune, a trece pe cineva decedat în rândul sfinţilor. [< fr. canoniser, cf. lat. canonizare].