canicultura
CANICULTÚRĂ s.f. Ramură a zootehniei care se ocupă cu studiul creşterii şi dresajului câinilor în scopul folosirii lor la diferite servicii (pază, vânătoare, transporturi etc.) – Din fr. caniculture.
canicultúră s. f., g.-d. art. canicultúrii
CANICULTÚRĂ f. Ramură a zootehniei care se ocupă cu creşterea şi dresajul câinilor. /<fr. caniculture
CANICULTÚRĂ s. f. ramură a zootehniei care se ocupă cu creşterea şi dresajul câinilor; chinologie. (< fr. caniculture)
CANICULTÚRĂ s.f. Ramură a zootehniei care se ocupă cu creşterea şi dresajul câinilor. [< fr. caniculture, cf. lat. canis – câine, cultura – creştere].