caneta
CANÉTĂ, canete, s.f. Ţeavă pe care se înfăşoară firul de bătătură. – Din fr. canette.
canétă s. f., pl. canéte
CANÉT//Ă ~e f. Ţeavă pe care se înfăşoară firele în suveică. /<fr. canette
CANÉTĂ s.f. Ţeavă pe care se înfăşoară firele de suveică. ♦ Formă de înfăşurare a acestor fire. [< fr. canette].
CANÉTĂ s. f. ţeavă pe care se înfăşoară firele în suveică. (< fr. canette)