cancan
CANCÁN1, cancanuri, s.n. (Franţuzism) Vorbe răutăcioase răspândite pe seama cuiva; bârfeală. – Din fr. cancan.
CANCÁN2, cancanuri, s.n. Numele unui dans de cabaret răspândit în Franţa, mai ales în a doua jumătate a sec. XIX, executat numai de femei; melodie după care se execută acest dans; french-cancan. – Din fr. cancan.
CANCÁN s. (COR.) french-cancan.
cancán (bârfă, dans) s. n., pl. cancánuri
CANCÁN2 ~uri n. Vorbe calomnioase spuse la adresa cuiva. /<fr. cancan
CANCÁN1 n. 1) Dans excentric de cabaret, executat numai de femei. 2) Melodie după care se execută acest dans. /<fr. cancan
CANCÁN2 s. n. dans excentric francez de cabaret, executat numai de femei, pe o melodie bazată pe ritmul cadrilului; french-cancan; melodia corespunzătoare. (< fr. cancan)
CANCÁN1 s. n. vorbe răutăcioase la adresa cuiva; bârfă. (< fr. cancan)
CANCÁN s.n. 1. (De obicei la pl.) Vorbe răutăcioase spuse la adresa cuiva; bârfeală. 2. Dans excentric de cabaret, dansat numai de femei pe o melodie bazată pe ritmul cadrilului; french-cancan. [Pl. -uri. / < fr. cancan, cf. lat. quanquam – cu toate că].