canaliza
CANALIZÁ, canalizez, vb. I. Tranz. 1. A îndrepta cursul unei ape pe un canal (1). ♦ Fig. A dirija o acţiune într-un anumit sens. 2. A dota o localitate, un teren, un sistem tehnic etc. cu canale de scurgere. – Din fr. canaliser.
CANALIZÁ vb. v. dirija, îndrepta.
canalizá vb., ind. prez. 1 sg. canalizéz, 3 sg. şi pl. canalizeáză
A CANALIZ//Á ~éz tranz. 1) (cursuri de apă) A îndrepta pe un canal. 2) (localităţi, terenuri etc.) A înzestra cu canalizaţie. 3) fig. (acţiuni, activităţi) A orienta într-o anumită direcţie. /<fr. canaliser
CANALIZÁ vb. tr. 1. a îndrepta apele unui râu pe o albie artificială. 2. (fig.) a dirija ceva într-un anumit sens, scop. 3. a înzestra (un oraş, o construcţie etc.) cu canale de scurgere. 4. a deschide un vas anatomic obstruat. (< fr. canaliser)
CANALIZÁ vb. I. tr. 1. A îndrepta (o parte dintre) apele unui râu pe o albie artificială, destinată navigaţiei, irigării etc. 2. (Fig.) A îndrepta ceva într-un anumit sens, în vederea unui scop anumit. 3. A înzestra (un oraş, o construcţie etc.) cu canale de scurgere pentru evacuarea apelor uzate. [< fr. canaliser].