campie
CÂMPÍE, câmpii, s.f. Întindere vastă de pământ fără accidente însemnate de teren; şes, câmp. – Câmp + suf. -ie.
CÂMPÍE s. (GEOGR.) câmp, şes, (reg.) cohalm. (Regiune de ~.)
câmpíe s. f., art. câmpía, g.-d. art. câmpíei; pl. câmpíi, art. câmpíile
CÂMPÍ//E ~i f. Întindere vastă de pământ, situată la o altitudine mică; şes; câmp. [Art. câmpia; G.-D. câmpiei; Sil. -pi-e] /câmp + suf. ~ie
campie , loc intins si aproape neted