campanela
CAMPANÉLĂ, campanele, s.f. (Rar) Clopoţel. – Din it. campanella, fr. campanelle.
campanélă s. f., g.-d. art. campanélei; pl. campanéle
CAMPANÉLĂ s. f. clopoţel. (< it. campanella)
CAMPANÉLĂ s.f. (Italienism) Clopoţel. [Cf. it. campanella, fr. campanelle < lat.t. campanella].