campa
CAMPÁ, campez, vb. I. Intranz. (Rar; despre militari sau turişti) A sta un timp în corturi. – Din fr. camper.
campá vb., ind. prez. 3 sg. şi pl. campeáză
A CAMP//Á pers. 3 se ~eáză intranz. rar (despre unităţi militare, turişti) A se stabili într-un campament. /<fr. camper
CAMPÁ vb. I. intr. (despre unităţi militare sau turişti) a se instala provizoriu în campament. II. refl. (fig.) a se ţine într-o atitudine mândră, provocatoare. (< fr. comper)
CAMPÁ vb. I. intr. (Despre unităţi militare; despre turişti) A sta o perioadă de timp în corturi pe un câmp, într-o pădure etc. [< fr. camper].
campá (-péz, -át), vb. – A sta un timp în corturi (despre militari, turişti). Fr. camper. – Der. (din fr.) campament, s.n.; campanie, s.f., aceasta din urmă, după Sanzewitsch 198, din rus. kampanija.